silent thought (1)

Când văd frumosul (în jur, în ceilalți, în mine, oriunde), atunci mă bucur de acest privilegiu al ființei; când văd urâtul însă (și îl văd!)-mă tem, căci ai mei sunt ochii care privesc, nu ai altuia. Ce anume e putred în mine însămi dacă pot vedea răutatea altuia?